Se afișează postările cu eticheta povesti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta povesti. Afișați toate postările

16 ianuarie 2012

Printre zei.

Isi doreste sa o cuprinda in brate, sa ii atinga obrazul si buzele sa-i simta caldura trupului... Va cobori pe stele! Intr-o zi, va fi a lui!

27 octombrie 2011

Justificare

Suntem oameni, cu sentimente intense. Insa nu clacam niciodata! Suntem niste invingatori! Simtim de multe ori dorinta de a impartasi celor dragi necazurile noastre, eliberandu-ne de frustrari si neajunsuri... Eu asez cuvintele.

1 septembrie 2011

Judecata

E atat de oarba si de nedreapta dragostea! De ce sa ridici capul pentru a vedea un altul decat cel pe care il ai deja? De ce crezi ca celalalt e mai bun decat al tau? Al tau! Al tau care te cunoaste si-ti suporta toate nebuniile; al tau care te iubeste chiar si atunci cand iti iesi din fire... De ce? De ce sa faci un copil sa planga? Un copil facut din dragoste cu barbatul tau; un copil care a crescut cu zambetele voastre; un copil ce nu-si poate imagina ca tu ai uitat sa mai zambesti pentru tatal lui... Cum ai indraznit sa-ti creezi vise cu un altul?!?! Dormi in patul barbatului tau, dar gandul iti zboara la cel caruia i-ai devenit metresa... Patetic! Cum de s-a ajuns aici? ... Poate ca o sa pleci... Trebuie sa decizi! Nu poti sta blocata intre doi! Vei pleca si vei regreta momentul in care inima ta a inceput sa bata pentru cel pe care l-ai ales... Esti o femeie matura, ar fi trebuit sa judeci matur! ... Pacat, un copil plange.

18 august 2011

De zi cu zi...

M-ai injunghiat cu vorbe grele! Te iubesc, insa infatuarea ta m-a facut sa vreau sa ma indragostesc de un altul. Nu, poate nici macar nu sunt indragostita de el, e vorba doar de atentia pe care mi-o acorda si vorbele mieroase pe care stie sa le spuna. Poate ca este un nimeni, un om paralizat de nestiinta, un om care spune doar vorbe... Vorbe... Am atat de multa nevoie de vorbe! Vorbe care sa ma faca sa ma simt din nou femeie! ... Nu am facut nimic nedemn, nimic care sa te faca sa iti fie rusine cu mine... Dar ma simt o tradatoare! Am inchis ochii si pentru o secunda am simtit ca am iar saptesprezece ani... Doamne! Nici macar copiii mei nu mai au saptesprezece ani!!! Sunt o femeie ce cerseste atentia sotului, dar el refuza sa-si vada femeia!

1 august 2011

Praf si apa

Un copil m-a intrebat ieri:

"Ce este iarba?"

Tinea in pumni firele verzi.

27 iulie 2011

Facebook

Poate nu m-ai iubit niciodata...

Doar mintea mea a nascocit iubire!

Cine te-a sedat cu ura?

...

Vreau o pilula de uitare.


PS. Mai bine unul singur!

26 iulie 2011

Iubind din nou aceeasi femeie

Nu era atat de vechi infinitul... A venit ploaia si a maturat toate intrebarile ce nu-i dadeau pace. Si-a adus aminte! Era ea! Femeia lui! A iubit-o doi ani si s-a stins acum douazeci de ani...

Inima si-a reinceput bataile pentru ea.

...

Imagini prafuite prind culoare.


Patru ochi priveau cu patima si doua guri nesatule se iubeau sub soare.


Erau ei; doi amorezati juvenili.
...


La fel de frumoasa, de parca anii nu trecusera pentru ea... ochii mari plini de vitalitate, surasul bland... doar pentru el! Iubea din nou aceeasi femeie.

27 ianuarie 2011

27.01.2011

Pe obrajii unui copil se rostogolesc lacrimi de durere. In neputinta sa, omul cerseste o minune. Spera si incepe sa creada. Vrea un Dumnezeu, insa Dumnezeu intarzie sa apara. Omul plange si blesteama. "Singurul Dumnezeu sunt eu!", isi spuse. Lua pruncul in brate si alerga ca un nebun la Urgente; salvarea lui era in mainile doctorilor.

22 ianuarie 2011

Actorul vietii

As putea sa traiesc oare toata viata jucand o farsa? O piesa proasta de teatru? ... Sincer nu stiu cine sunt... Care sunt eu? Ce sunt eu?

[...]

Oare am dat cu piciorul vietii? Fericirii? Oare toata viata o sa ma bantuie gandul "Ce ar fi fost daca..." Si totusi, gandindu-ma la trecut, nu regret decizia finala; regret doar ca am fost condusa de naivitate in cateva puncte ale vietii trecute. Atat.

[...]

Cu fiecare secunda ce trece ma simt tot mai straina: de mine, de tine, de celalalt, de cealalta, de toata multitudinea personajelor. Si de tot freamatul vietii in general!
Fericirea e doar o sintagma; un vis hedonic, o fantasmagorie. Poate ca... poate ca, totusi, a existat aievea... cand zmeii furau frumusete.

Astazi? Astazi fericirea nu mai exista; s-a pierdut in neant. Astazi, a ramas doar un act: mimam fericirea. Eu? Eu sunt cel mai bun actor. Rad, zambesc, iubesc - toate simple acte in piesa pe care o joc zi de zi, ora de ora, minut de minut, secunda de secunda, clipa de clipa... Si ajung sa intreb: "Cine sunt eu?", intrebare repetata la nesfarsit. De ce? Nimeni nu cunoaste actorul; se cunosc doar personajele interpretate impecabil. Noaptea, cand pleoapele se dedau lui Ene, actorul se dezbraca de personaj, isi intinde trupul si-si lasa gandul sa zburde. E el, dar nimeni nu poate sa-l cunoasca si sa raspunda framantarii: "Cine sunt eu?" Insa si in vis, singurele clipe de a fi incep sa dispara. Noaptea isi pierde linistea si urla infipta in spini, caci fiecare ratacire a sufletului devine malefica si-l doare; e transpus in lumi oculte, unde e obligat sa respire mucegai si sa se zbata in panza vaduvei. Asa e el? Un intemnitat al propriei fiinte? Caci daca, saracul actor, e cel din noapte... mai bine noaptea sa-l uite! Sa-l sara! Sa-l lase mascat pe vecie, oricum, nimeni nu-l stie!

29 septembrie 2010

Ratacind prin ganduri

De ceva vreme ratacesc prin gandurile tale. Doar sentimente inabusite zac de veacuri prinse adanc de arterele inimii tale stafidite.

Zambetul candid pe care il afisezi cu atat de multa nonsalanta e doar minciuna. In ganduri, lacrimi iti curg de durere si inima sfasaiata iti urla: "De ce? De ce ce-i rau e odios? De ce bunul e sublim? De ce cand dragostea piere, ma uiti? De ce cand eu iti cer, tu pleci?" Privindu-ti ochii, nu am putut citi in ei durerea inimii tale; ei imi zambeau linistiti a nepasare.

Am trecut intr-o zi pe la tine. O mana a intors o foaie de hartie pe verso; iar doi ochi zapaciti la inceput si-au recapatat repede calmul si seninatatea obisnuita. Ti-am sarutat obrazul, iar tu mi-ai oferit un ceai de iasomie. In timp ce pregateai ceaiul, am aruncat un ochi pe slovele mazgalite de tine. Erau ganduri. Din acea zi hoinaresc prin gandurile tale. Pana si eu am crezut ca esti un indiferent. M-am inselat amarnic! Esti capapbil de cele mai nobile sentimente, dar iti este teama sa te lasi cunoscut asa cum esti in ganduri...
Daca ea ar fi stiut ca-ti pasa...
Daca ea ar fi simtit inima cum bate...
Dar nu. Doar zambet ironic.
Ea pleaca.
Si acum, gandurile-ti o plang. Insa cuvintele tale au rostit doar nepasare.
Te-am cautat ieri. M-ai privit fix si te-ai prefacut ca nu intelegi ce vreau de la tine... Si palma mea ti-a inrosit obrazul ce a inceput sa arda. Nu-i nimic; meriti. Un "Renunta!" mi-a alergat de pe buze si am vrut sa plec, insa ai alergat dupa mine intrebandu-ma de unde stiu... Ochii m-au dat de gol, parandu-ma cumplit, reusind sa-i faca pe ai tai sa se plece... Atunci, pentru prima data, ai lasat gandurile sa-ti inunde chipul; rostogolindu-se pe obrajii tai pareri de rau... In acel moment, doua brate mi-au incolacit gatul si lacrimi mi-au udat parul.

28 aprilie 2010

S-a inchis!

Toti dobitocii au ales replica de agatat. De cativa ani, aceeasi.
"Spre aeroport?"

20 februarie 2010

D'ale carnavalului

Era schioapa si pe jumatate ticnita. Se casatorise cu ea dupa o petrecere buna si cateva sticle in plus de sampanie. A doua zi dimineata, hotaraste sa isi trimita sotia la manastire. Zis si facut. O inchide intr-o manastire de maici si pleaca.
Era un barbat frumos. Urat de sexul lui si adulat de femei. Cateodata, lasa impresia ca este putin dezaxat. De pilda, intr-o seara i-a tras o palma unuia peste fata, iar altuia i-a sarutat nevasta. Cel care s-a ales cu o palma, tocmai folosise expresia "Sa-mi tragi palme daca nu e asa!", iar el s-a simtit imediat dator sa-i traga. Si cu sotia celuilalt ce a avut? Nimic, pur si simplu, femeia era excesiv de apetisanta.

5 februarie 2010

Ganduri

Nu ma mai lua in brate! De ce ma tot intrebi daca te iubesc? ... Astazi mi-ai spus ca ar fi mai bine daca as pleca... Poate chiar am sa plec. Si ai sa vezi ca o sa fie totul gol fara mine si iar o sa plangi! Sa stii, de data asta, lacrimile o sa-ti ramana nesterse; obrazul nemanghiat; mainile intinse. Pentru ca, nu o sa ma mai intorc. O sa plec departe. Atat de departe, incat nici macar vantul nu o sa imi gaseasca parfumul! Si o sa ma fac mare! O sa vezi! Voi putea respira si fara tine! Fara cuvintele rele care, venind de pe buzele tale, ca niste sageti otravitoare, ma ucid. O sa vezi! O sa plec intr-o zi, fara a lasa o hartie mazgalita in urma mea. O sa plec pur si simplu. Si o sa simt ca traiesc in acea zi! O sa-mi simt inima cum vibreaza si sufletul beat!

7 ianuarie 2010

Rosu

14 ani. Prima menstruatie.
Mama: "Draga mea, de acum ai devenit femeie. Este o mare responsabilitate. Ai grija, daca te pupa un baiat..., ramai insarcinata!"
....
Dupa cateva luni...
Adolescenta plangand: "Mama, mama! Mama, sunt insarcinata!"
Disperata femeia, ramane cu gura cascata. Intr-un final, isi gaseste cuvintele si o intreaba pe copila cum s-a intamplat.
Adolescenta: "Un baiat... coleg de scoala... a inceput sa imi tot zambeasca... si.... cand am iesit din scoala, m-a tras intr-un colt..."
Mama: "Nemernicul! In momentul asta mergem la scoala! Si ce ti-a facut? A tras de tine? Ti-a ridicat fustita?"
Printre sughituri dulci si lacrimi calde, cea mica: "Nu, mama, m-a pupat. Si m-a pupat mult... M-a pupat pe buze... mult... Sigur, dar, sigur, am ramas insarcinata!"

30 decembrie 2009

Tembelism

Un individ parcheaza masina in poarta unei case, si pleaca. Proprietarul casei apare. E la volan. Claxoneaza scurt de mai multe ori. Intr-un final apare si cel cu pricina, ofensat ca este deranjat. Si ca sa fie si mai si, e chiar vecinul de alaturi! De ce a trebuit sa-si lase masina in poarta altuia?!?! ... Proprietarul casei a carei intrari a fost blocata, isi lasa geamul masinii in jos si il roaga pe vecin sa nu isi mai lase masina in poarta lui pentru ca se vine si se pleaca in si din acea casa. Vecinul isi cere scuze spunand ca nu a stiut.
...
The end.
(Bai, omule, esti tampit?!??!? Adica... cum nu ai stiut?!??! De ce sa blochezi poarta altuia? Pune-ti masina in poarta ta daca tot vrei sa o parchezi intr-o poarta!)

12 decembrie 2009

De azi, 12.12.2009

Intr-un spatiu comercial intra o tigancusa.
Agentul comercial: "E inventar."
Nedumerita, tigancusa se uita in dreapta, in stanga... si intreaba: "Cine?"

6 noiembrie 2009

...

A fost odata ca niciodata... ca daca nu ar fi, nu s-ar povesti... Au fost degetele alergand nebune pe tastatura unui notebook si doi ochi atintiti spre display.
Cateodata sunt atat de mandra de mainile astea doua! De degetele ce au memorat locul fiecarei litere pe tastatura! Alteori, mi se par atat de firesti toate astea... sa-ti fixezi incheieturile mainilor, iar degetele sa se intinda ca niste tentacule... Ochii sa corecteaze exprimarea gresita, iar mijlociul mainii drepte sa butoneaze o singura tasta pentru a sterge cuvantul gresit. Si sprinten sa alerge degetelele iar pe taste!
...
Somn pe pleoape,
atat de mult,
incat sunt grele,
si gandul adoarme cu ele!
...

13 august 2009

Doisprezece zile

Stii... nu vreau sa spui nimic...., doar sa ma asculti. Te-am sunat sa-ti spun ca regret tot raul pe care am reusit sa ti-l provoc... Uite, eu mai am maxim doua saptamani de trait. ... Am simtit nevoia sa imi cer iertare... Doar atat. Iti doresc numai bine! Si..., nu uita sa iubesti!
De ce ma suni? Au trecut doi ani... De ce ma suni acum si imi spui ca.... mori?!? Ce e cu glumele astea? Si daca ai muri, ar trebui sa ma afecteze cu ceva asta? Iti spun inca de pe acum ca nu-mi pasa! Poti sa mori chiar in clipa asta! Nu-mi pasa!
Imi pare rau ca te-am deranjat... O zi frumoasa!
...
Si telefonul se inchide.
Nu, nu era o gluma. Chiar murea...
Acolo, sus, in cerebel! Fara leac!
Zambea. Nu-i ramasese altceva decat sa zambeasca.
Prima zi a fost devastat, pe urma... s-a obisnuit cu ideea. Bun, va muri. Va muri brusc, fara sa sufere nici macar o secunda. Pur si simplu: BUF!, si gata! Nu-i mai provoca durere acest gand. Se gandea la ce avea de facut pana la ziua cea mare. In mai putin de doua saptamani... Adio!
O sunase pe ea. Nu, nu mai simtea nimic pentru ea, doar pareri de rau. Ii parea rau ca o facuse sa sufere atunci... si mult dupa.
Altceva? Ce mai era de facut? Nu avea avere. Era prea tanar.
Ah! Parintii lui au vrut sa il salveze... Aveau de gand sa vanda tot si sa il duca prin spitale, dincolo de ocean... Dar pentru ce? Exista o sansa la mie!!! Si... pentru ce? Sa spunem ca da, ar fi supravietuit! Dar cu ce risc? Cine era el sa isi puna familia pe drumuri? Ar fi vandut tot si apoi s-ar fi inmultit numarul muribunzilor... O sansa la mie si el a decis sa o lase altuia! Era fericit; era fericit ca salvase o viata!
Il speria gandul ca ar putea fi devorat de viermi! Le-a spus alor lui ca vrea sa fie incinerat si cenusa sa nu o pastreze. Sa faca ce vor dori cu ea, dar sa nu o pastreze!
A sunat prieteni. A ras. A ras cu toata fiinta lui. Si-a cerut scuze ca nu poate ajunge la petrecerile deja programate, spunand doar c a.... a intervenit ceva.
Era tanar. Nu avea datorii; nu avea nimic de impartit. Era impacat cu el. Fericit. Zambea.
In a doisprezecea zi de la diagnostic a inchis ochii pentru totdeauna.

31 iulie 2009

...

Imi pusesem cravata rosie cand a sunat telefonul. Era ea. M-a anuntat ca nu mai poate iesi. Cu mana dreapta pe nod si cu stanga pe margine, am tras, si am rasuflat usurat. M-am trantit in pat. Incubus. Ascult ratacit printre ganduri. Opresc muzica. Legends of the fall... si Trrrrr! A! Ma suna iar?!? Nu..., nu e ea... o alta ea... File multe rupte in calendar de cand nu a mai sunat.... Ce a apucat-o acum?!?! E singura? Se plictiseste? Dar viata mea s-a schimbat radical de atunci si... am invatat sa traiesc si fara ea. Imi e chiar bine! ... Trrrr! Enervant! Enervat, raspund. Imi vorbeste de parca ne auzisem azi!

13 aprilie 2009

... Si viata fum!


Şi-atunci un sfetnic a venit
[...]
Trăieşte-ţi, doamnă, viaţa ta!

Şi-a morţii lege n-o căta!
Sunt crai ce schimb-a lumii sorţi,
Dar dacă mor, ce grijă porţi?
Mai simte-n urmă cineva
Că ei sunt morţi?
...