A fost odata ca niciodata... ca daca nu ar fi, nu s-ar povesti... Au fost degetele alergand nebune pe tastatura unui notebook si doi ochi atintiti spre display.
Cateodata sunt atat de mandra de mainile astea doua! De degetele ce au memorat locul fiecarei litere pe tastatura! Alteori, mi se par atat de firesti toate astea... sa-ti fixezi incheieturile mainilor, iar degetele sa se intinda ca niste tentacule... Ochii sa corecteaze exprimarea gresita, iar mijlociul mainii drepte sa butoneaze o singura tasta pentru a sterge cuvantul gresit. Si sprinten sa alerge degetelele iar pe taste!
...
Somn pe pleoape,
atat de mult,
incat sunt grele,
si gandul adoarme cu ele!
...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu