La rascruce de vanturi - dialog din amintiri :)

- De ce vrei sa te mariti cu el?
- Pentru ca il iubesc.
- De ce spui ca il iubesti?
- Pentru ca este inteligent, frumos si bogat.
- Dar mai sunt si altii inteligenti, frumosi si bogati!
- Poate..., dar eu nu i-am intalnit...
- Dar cu siguranta vei intalni si alti barbati poate mai fumosi, mai inteligenti si cu mai multi bani. Si atunci, ce vei face? Il vei lasa pentru a iubi un altul?
- Nu nu nu! Acum il iubesc pe el, si vreau sa fiu sotia lui!
Gandeste-te! Ar fi injositor sa ma marit cu unul precum... Ce voi face? O sa fim amandoi saraci si o sa ne incalzim la lumina unei lumanari primite de bogdaproste la biserica? Ce o sa punem pe masa? Spune!
...
Nu conteaza ca alaturi de el ma simt eu! Ca el sunt eu! Si ca toata viata mea e legata de a lui! Daca tot universul ar disparea... si nu am ramane decat noi doi... eu m-as simti in siguranta... Pe cand daca el ar disparea.... eu as disparea! Pentru ca fara el, eu nu sunt!
Si ce daca o sa ma marit cu celalalt? Noi doi, tot o sa fim unul! Asa ne e scris! Nimeni nu ma va putea desparti de el! Nimeni!
- Esti atat de egoista... Cand te vei marita... totul o sa se rupa intre voi, si o sa fii sotia celui frumos, inteligent si bogat.
- Esti atat de rea... Cum poti sa spui asemenea cuvinte? O sa vezi. O sa ma marit si o sa il ajut si pe el.
- Cu banii sotului tau?!?!
- Da, cu ai lui! Nu am sa-l parasesc niciodata! Niciodata!