Zbor

Zboara! Intinde aripi si du-te! Infinitul te vrea a lui!

Doi ochi mari, rotunzi, cu gene lungi m-au privit intrebatori. Nu au citit ultimile pagini ale povestii; l-a smuls vantul cu mult timp inainte. Dar eu stiam sfarsitul! Era scrisa de mine povestea inainte de o cunoaste pe ea. O poveste de dragoste neconventionala. O poveste in care protagonistii nu traiesc fericiti pana la adanci batraneti, o poveste in care isi iau ramas bun unul de la celalalt tocmai cand dragostea este mai intensa.

Au curs lacrimi din ochii ei blajini implorandu-ma sa rescriu finalul. Sa-l rescriu? Am ramas fara pana si cerneala, fara hartie si slove! A plecat capul si lacrimile i se innodau in barbie. A inchis ochii, a tras aer in piept, si-a luat zborul. Atunci, brusc, doua maini s-au intins cersind imbratisarea ei! Un gand a inceput sa zbiere: "Ai lasat-o sa plece! De ce? De ce ai gonit-o? Numai tu cu ideile tale nebune! Esti pustiit acum. E bine? Spune, e bine??!?!" Am cazut in genunchi. Ma durea ceva inlauntrul meu. Am simtit ochii cum pulseaza sub presiune si barbia a inceput sa imi tremure involunar. Pierdusem si ultima fiinta ce indraznise sa iubeasca un fixist.

Bosky

Acum o saptamana, la sediul firmei unde lucrez, s-a aciuiat un caine (o corcitura intre labrador si rodvailer, cu blanita scurta si galbena). Este lovit foarte tare la labuta dreapta fata. Partea din fata a labutei este retezata si ii curge sange mereu, putin mai sus de labuta are o gaura si rani multiple mai mici pe tot piciorul. :( Am inceput sa il indragim cu totii si este extrem de recunoscator dand din coada si privindu-ne cu ochii lui blanzi.

Foarte aproape de sediul firmei noastre este un cabinet veterinar si ne tot gandeam sa chemam doctorul sa il vada - ne este totusi teama sa il luam in brate pentru a-l urca in masina. Ieri un coleg a reusit sa il faca pe Bosky - asa l-am numit noi pe caine - sa se tina dupa el pana la cabinet. Momentan este sub tratament cu antibiotice, urmand sa-i fie pus piciorul in ghips.

Citeste popa

Sunt revoltata! Ce se intampla in biserici? Cum de preotii au o asa numita Carte din care "citesc" viitorul?!?!? Si pentru a-ti prezice ce urmeaza sa se intmaple cu tine percep o taxa. Si sunt multi cei care platesc!

Eu? Eu nu sunt o persoana credincioasa. Nu am un dumnezeu, am doar voina si ma ghidez dupa etica. De ce ar fi mai bun decat mine unul care se inchina in fata bisericii si injura ca la usa cortului?!?! De ce ar fi mai bune babele cate ce semneaza condica la biserica? De ce ar fi mai buni cei care se calca in picioare sa sarute sfinte moaste? De ce ar fi mai buni preotii care violeaza, bat sateni si au birturi?

O persoana mi-a spus ca a mers la biserica si i-a deschis preotul cartea sa-i citeasca. Si i-a citit. "Pe 15 noiembrie 2010 mori. " WTF?!?!? Asta se intampla in biserica?!?!? ... Mda... mi-am reamintit de ce am incetat sa mai fiu ortodox.

Deschide popa cartea si citeste-mi!

Scoate omule suta si-ti citesc!

Ia uite! O sa mori!

Mai da-mi o suta si-ti schimb drumul!

De', da-mi bani simbolic, doua trei sute

Nu pentru mine, pentru ce va fi sa fie!

Da-mi ca dai pentru sufletul tau!

Si omul scoase banii.

Ii spuse ca daca nu moare, scapa.

Oricum, sa dea cheia rudelor,

in caz ca moare, sa-l ridice.

Absurd!

Coldness

Ma tratez cu apa calda si lamaie.

12.10.2010

Creepy Bride

Ratacind prin ganduri

De ceva vreme ratacesc prin gandurile tale. Doar sentimente inabusite zac de veacuri prinse adanc de arterele inimii tale stafidite.

Zambetul candid pe care il afisezi cu atat de multa nonsalanta e doar minciuna. In ganduri, lacrimi iti curg de durere si inima sfasaiata iti urla: "De ce? De ce ce-i rau e odios? De ce bunul e sublim? De ce cand dragostea piere, ma uiti? De ce cand eu iti cer, tu pleci?" Privindu-ti ochii, nu am putut citi in ei durerea inimii tale; ei imi zambeau linistiti a nepasare.

Am trecut intr-o zi pe la tine. O mana a intors o foaie de hartie pe verso; iar doi ochi zapaciti la inceput si-au recapatat repede calmul si seninatatea obisnuita. Ti-am sarutat obrazul, iar tu mi-ai oferit un ceai de iasomie. In timp ce pregateai ceaiul, am aruncat un ochi pe slovele mazgalite de tine. Erau ganduri. Din acea zi hoinaresc prin gandurile tale. Pana si eu am crezut ca esti un indiferent. M-am inselat amarnic! Esti capapbil de cele mai nobile sentimente, dar iti este teama sa te lasi cunoscut asa cum esti in ganduri...

Daca ea ar fi stiut ca-ti pasa...

Daca ea ar fi simtit inima cum bate...

Dar nu. Doar zambet ironic.

Ea pleaca.

Si acum, gandurile-ti o plang. Insa cuvintele tale au rostit doar nepasare.

Te-am cautat ieri. M-ai privit fix si te-ai prefacut ca nu intelegi ce vreau de la tine... Si palma mea ti-a inrosit obrazul ce a inceput sa arda. Nu-i nimic; meriti. Un "Renunta!" mi-a alergat de pe buze si am vrut sa plec, insa ai alergat dupa mine intrebandu-ma de unde stiu... Ochii m-au dat de gol, parandu-ma cumplit, reusind sa-i faca pe ai tai sa se plece... Atunci, pentru prima data, ai lasat gandurile sa-ti inunde chipul; rostogolindu-se pe obrajii tai pareri de rau... In acel moment, doua brate mi-au incolacit gatul si lacrimi mi-au udat parul.