Astazi am fi ras, am fi suflat in lumanari si ne-am fi bucurat de viata! Insa... Astazi am plans. Am plans mult! Am vrut sa o sun! Sa ii spun ca stiu! Stiu cat de mult doare lipsa ta! Orice incercare de a forma numarul ei s-a sfarsit cu plans in hohote... Nu pot! Astazi nu pot!
E aproape un an de cand ai plecat... Lacrimi se rostogolesc cu aceeasi rapiditate si greutate ca in ziua in care ai fortat clipa. Ne e dor de tine copil! Si de cele mai multe ori, refuzam realitatea! E greu de crezut ca nu mai esti langa ea, ca patul vostru e doar al ei acum... E atat de firava si singura! Ochii ei sunt atat de stinsi... Incearca sa fie bine; se preface ca e bine! Dar nu, nu e! Sufera de o lipsa acuta de tine! Si lipsa asta nu poate fi inlocuita de nimic si cu nimic!
Unde esti si ce faci? Ce e dincolo de viata?
Multumim pentru zapada!